miercuri, 11 aprilie 2012

Marea Moarta!

Cu milioane de ani in urma, apa Mediteranei a intrat intr-o falie a scoartei terestre aflata la actuala granita dintre Iordania si Israel, formand Marea Moarta, lunga de 80 de kilometri si lata de 18. Suprafata ei se afla la 400 de metri sub nivelul normal al marii.
Multe poze ne prezinta oameni care plutesc fara problema in aceasta mare sau chiar citesc ziarul. Pozele sunt partial adevarate. Din cauza salinitatii extreme a apei, aproape 30%, nu te poti ineca, asta e sigur, dar este foarte greau sa inaintezi. Sarurile - mai ales cloruri de magneziu, sodiu si calciu - fac viata imposibila in Marea Moarta. Cateva bacterii traiesc aici, in rest nici o urma de viata. Tarmul, foarte abrupt in unele zone, care are cam 600 de metri latime este de asemenea fara viata.
in Marea Moarta se varsa doar apa Iordanului si cateva alte mici paraiase. Din aceasta cauza, a apoartului mic de apa dulce, a lipsei ploilor, a temperaturilor mari  (vara ating cam 45 de grade) nivelul marii va scadea rapid in viitor. Pentru a impiedica acest lucru Israelul are un plan prin care apa din Mediterana sa curga in Marea Moarta.
La Marea Moarta poti face plaja toata ziua fara sa te arzi si fara sa faci insolatii. Exista o concentratie mare de oxigen in aer. In acelasi timp razele soarelui parcurg un traseu mai lung prin atmosfera iar intensitatea radiatiilor ultraviolete este redusa.

Pomepeiul, orasul care a invins un vulcan!

In 24 august 79, Vezuviul isi arata coltii fierbinti, eliberand un nor intunecat. In curand, o ploaie de pietre si cenusa si un fluviu de lava a inceput sa alunece pe panta vulcanului. Prima localiate lovita a fost Herculaneum. Totul a fost ingropat sub un covor de piatra de 20 de metri grosime. Urmatorul oras a fost Pomepiul. Doar ca aceste la fost acoprit de un strat gros de cenusa vulcanica si lapilli (fragmente de roca vulcanica amestecata cu bucati mari de piatra ponce ). O plapuma cenusie a acoperit orasul proaspat reconstruit dupa o eruptie anterioara.
In 1748, in timpul primelor sapaturi arheologice mai de amploare s-a descoperit o vila mare cu peretii acoperiti de fresce, s-au gasit statui de marmura si bronz, a fost descoperita o piata unde se vinde inclusiv vin. Cele mai socante imagini sunt legate de oameniii surprinsi de eruptie si gazele sulfuroase. De exemplu cateva rude adunate la priveghi, pietrificate instantaneu. Familii intregi pietrificate.
 
Dupa 250 de ani de excavatii Pompeiul a renascut din cenusa Vezuviului.
Una din strazile principale ingropate in anul 79 are impregnata urmele carelor trase de cai.

Giganticii naturali ai Americii!

Arborii gigantici californieni, numiti de botanisti Seqoiadendron giganteum, sunt din familia chiparosului si pot atinge pana la 135 de metri inaltime. Unii din arborii din Sierra Nevada aveau la momentul taierii varste cuprinse intre 3000 si 4000 de ani, lemnul lor fiind folosit pentru podelele salilor de dans sau al salilor de popice.
Cei mai mari copaci aflati in Parcul National Sequoia (fondat tocmai a opri defrisarile) au varste cuprinse intre 2500 si 3000 de ani si inaltimi ce depasesc 80 de metri. Ei mai pot trai inca mii de ani, daca nu intervine mana distrugatoare a omului.
Cativa arbori se remarca prin padurea de arbori gigabti. Este vorba de General Sherman, inalt de 83.8 metri, cu diametrul la baza de 31.3 metri. Din acest copac s-ar scoate 1490 metri cubi de cherestea, care ar cantari 1260 de tone.  
Un sequioa cazut in 1968 serveste acum ca tunel, inclusiv pentru autocare.

Cascada Iguacu!

La granita dintre brazilia, Argentina si Paraguay se afla 21 de cascade mari si circa 250 mai mici. Ele sunt raspandite pe o suprafata in forma de semiluna, larga de aproape 3000 de metri, cascade ale caror ape au o cadere de circa 80 de metri spre Defileu Diavolului.

Localnicii, indienii guarani, care traiesc in zona, numesc zona "locul unde se nasc norii" si insi ingropa mortii in acele zone.
Cascadele Iguacu sunt de trei ori mai largi si au un debit de doua ori si jumatate mai mare decat Niagara. (420 de milionae de litri pe minut).
Datorita pozitiei izolate, ecosistemul pastreaza caracteristici unice. Multe parti din jurul cascadelor au fost declarate rezervatii naturale. Exista specii de randunele exotice care isi fac cuiburile in spatele cortinei de apa a cascadelor, in fisurile stancilor pentru a-si feri puii de pradatori.